Aceste substanţe care dau gust şi miros alimentelor le imită pe cele naturale, dar sunt obţinute chimic şi se pare că nu sunt lipsite de riscuri.
Aromele identic naturale sau natural identice sunt o categorie distinctă de arome, diferită de cea a aromelor sintetice cu care adeseori sunt confundate. Ambele tipuri de arome, şi cele natural identice, şi cele sintetice, se obţin chimic. Deosebirea esenţială dintre cele două este că, în cazul primelor, punctul de plecare este „matricea" aromelor din fructe şi, respectiv, în cazul celor de-al doilea, structura moleculară nu seamănă cu nicio aromă întâlnită în natură.
Copii chimice ale aromelor de fructe
Aromele identic naturale sunt „copii" ale aromelor din fructe, din legume, din condimente şi din alte produse de origine vegetală sau animală. „Pentru a le obţine, se izolează o aromă naturală, se identifică substanţele odorante pe care le conţine, iar notele lor dominante sunt obţinute sintetic. Prin urmare, aromele identic naturale sunt sintetice şi nu au toată complexitatea aromei naturale, ci doar câteva note ale acesteia", explică prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare.
Un exemplu de aromă identic naturală este vanilina. Aroma naturală pe care o imită este extractul de vanilie. Zahărul vanilat este un amestec de zahăr obişnuit cu una dintre cele două variante ale aromei de vanilie. Aromele natural identice mai pot fi de căpşuni, de ananas, de banane etc. Etilvanilina este varianta artificială a vanilinei. Există mai multe motive pentru care producătorii de alimente preferă aromele identic naturale celor naturale.
În primul rând, sunt mult mai ieftine, pentru că sursele naturale nu sunt necesare ca materie primă. Apoi, aromele identic naturale (ca şi cele artificiale) sunt mult mai rezistente în timpul proceselor de prelucrare, comparativ cu
