Ionela Lungu, o femeie de 37 de ani ("cu tot cu TVA", cum se recomanda), profesoara la o scoala din Vanatori si pasionata intr-ale bucatariei, ma intampina la intrarea in gospodaria sa din Humulesti: "Am facut munca de teren la zece babe din sat ca sa culeg reteta asta de alivenci".
Ionela Lungu, o femeie de 37 de ani ("cu tot cu TVA", cum se recomanda), profesoara la o scoala din Vanatori si pasionata intr-ale bucatariei, ma intampina la intrarea in gospodaria sa din Humulesti: "Am facut munca de teren la zece babe din sat ca sa culeg reteta asta de alivenci". Incercam de mai multe zile sa reconstituim lumea casnica a familiei lui Ion Creanga si a satului humulestean din secolul al XIX-lea, iar intalnirea cu Ionela ne-a oferit o surpriza de proportii.
Gospodina
"Vreti sa va spun despre alivenci, nu?" Evident ca pentru reteta venisem, dau eu din cap afirmativ. "Alivencile sunt o mancare ciobaneasca. N-au o reteta stricta, la gramaj; totul e la ochi, asa cantaresc si batranele satului. Se fierbe intr-un ceaun de tuci un litru de lapte cu o lingura de unt si ceva zahar. Cand clocoteste, se adauga malai, adica «faina de popusoi», cat sa iasa o compozitie ca la mamaliga, dar nu foarte tare; se simte la mana, cumva. In aceasta fiertura se pun stafide, branza de vaci si branza de oi, dupa cat de iute vrei sa fie. Se invarte cu «culiserul» (melesteu, facalet) si, cand s-a inchegat, se pune la cuptor. Cand se scot alivencile, se servesc calde, taiate felii, cu smantana. Am observat ca ungurii au fost pe faza. Ei au mancarea lor traditionala, kurtos kolacs, pe care-o prezinta peste tot. Sigur ca alivencile noastre nu sunt asa spectaculoase, dar nici nu incearca nimeni sa le scoata in lume." O intreb pe Ionela ce alte mancaruri traditionale moldovenesti mai stie sa faca. "Imi plac si retetele sofisticate, dar cele simple, elementare, caracterizeaza me