A existat o perioadă în care Rapid şi „U” Cluj au dominat întrecerea internă, deşi cele două grupări treceau prin nişte momente mult mai dificile decât cele din acum, marcate de problema licenţierii şi a datoriilor. Vorbim despre anii celui de-al Doilea Război Mondial, mai precis sezonul 1941-1942, o ediţie desfăşurată în plină beligeranţă mondială, timp în care „şepcile roşii” se aflau în exil, la Sibiu. A fost un interval în care cele două trupe de legendă, prin boemia lor proverbială, au devenit mai iubite ca niciodată în istoria lor.

Rapid şi „U” Cluj ne spun, într-un fel, aceeaşi poveste. Au fost două cluburi cluburi care au trecut, de-a lungul istoriei lor, prin convulsii şi vicisitudini. Necazurile celor două entităţi sportive persistă şi în prezent, doar că şi-au schimbat forma. Totuşi, există un fir alb care a petrecut deceniile din 1923, respectiv 1919, până în zilele noastre, pentru ne permite să tragem de el şi să răscolim în trecut. Ne vom lămuri în curând dacă istoria se va repeta precum un adevăr mai vechi decât lumea. Dacă „U” şi Rapid vor fi iarăşi ce au fost sau chiar mai mult decât atât. Schimbăm doar decorul. Pentru aceasta, vă invit să ieşim din 2013, anul insolvenţilor, pentru a pătrunde în anii şi mai grei ai războaielor.

Al Doilea Război Mondial se afla în plină desfăşurare. Fotbalul, precum toate domeniile vieţii, era şi el grav afectat. Sezonul competiţional 1941-1942 a suferit transformări radicale. S-a renunţat sistemul divizionar, care a fost înlocuit cu un „campionat de război”, numit Cupa Basarabiei. Competiţia s-a desfăşurat după vechiul sistem al zonelor geografice, care cuprindea, de această dată, zece grupe regionale. Primele clasate participau la un turneu eliminatoriu.

Dormeau 12 într-o cameră

Universitatea se afla în pribegie la Sibiu, împreună cu întreaga suflare studenţească a oraşului. A fost perioada în ca