Foamea pare a fi un instinct şi nimic mai mult. În funcţie de cât de mult mănânci la o masă, îţi va fi sau nu foame ulterior.

După câte se pare, „relaţia“ noastră cu mâncarea nu este atât de simplă. În ultimii ani, un grup de cercetători a demonstrat că apetitul nostru şi aportul alimentar sunt influenţate nu numai de o serie de factori care ţin de nevoia noastră biologică de a avea energie, ci şi de mediul în care mâncăm şi de percepţia asupra alimentelor pe care le consumăm.

Spre exemplu, studiile au arătat că mâncatul în faţa televizorului sau a oricărui alt dispozitiv care atrage atenţia, poate mări senzaţia de foame, dar şi cantitatea de alimente consumate potrivit revistei „Time“. De asemenea, aportul alimentar al oamenilor este sensibil la mediul înconjurător, cum ar fi modul în care mănâncă partenerul cu care te afli la masă. Până şi reperele vizuale simple, cum ar fi dimensiunea unei farfurii sau obiectele de iluminat, s-au dovedit a influenţa consumul hranei.

„A mânca” cu ochii

Un studiu recent sugerează că memoria pe termen scurt poate avea un rol important pentru apetit. Autorii studiului au arătat că, la câteva ore după masă, nivelul de foame al subiecţilor a fost prezis, nu în funcţie de cantitatea de alimente consumate, ci în funcţie de cantitatea de alimente pe care şi-o amintesc în farfurie; cu alte cuvinte, în funcţie de cât şi-au adus ei aminte că au mâncat.

Cercetările au fost efectuate pe 100 de persoane cărora li s-a arătat fie un bol cu multă supă de roşii, fie unul cu o cantitate mică de mâncare, pe care au fost nevoiţi să o consume. Ceea ce participanţii nu ştiau este că bolurile lor erau umplute sau golite printr-un tub bine ascuns, aşa că au mâncat mai mult sau mai puţin decât credeau ei.

Imediat după masă, senzaţia de foame a participanţilor a depins de cantitatea de supă consumată. Cei care au mâncat o