Criticarea Ungariei obişnuia să fie o modalitate la îndemână de a câştiga voturi pe considerente naţionaliste pentru premierul slovac naţionalist Robert Fico. Însă acum, a venit timpul răzbunării pentru Ungaria, scrie The Economist, citat de Agerpres.

Dacă fostul guvern de centru-stânga de la Budapesta dezaproba adoptarea de către Slovacia a unei legi privind limba de stat, care interzicea folosirea limbii maghiare în anumite contexte, dar făcea prea puţine în această privinţă, de la alegerile din Ungaria din luna aprilie, care l-au instalat la putere pe radicalul Viktor Orban, a venit însă timpul ripostei.

În cadrul primei sale acţiuni de legiferare serioasă, noul guvern de centru-dreapta din Ungaria oferă posibilitatea celor 2,5 milioane de maghiari care trăiesc în afara graniţelor ţării de a obţine paşaport maghiar.

Maghiarii din străinătate continuă să regrete dezmembrarea ţării lor, în urma Tratatului de la Trianon din 1920. Ei simt acut desconsiderarea şi uneori chiar ostilitatea concetăţenilor în ţări cum ar fi Slovacia, unde maghiarii sunt în număr de 500.000 - reprezentând 10% din populaţie.

Noua legislaţie ungară privind paşapoartele este menită de a distrage atenţia populaţiei de la soarta economică dificilă a Ungariei şi de la abordarea incoerentă a guvernului în ceea ce o priveşte, este de părere The Economist. De asemenea, noua legislaţie pune beţe în roate partidului de extremă-dreaptă din Ungaria, Jobbik, şi paradoxal, ajută evreii din dispora să reia legătura cu Ungaria şi să obţină paşapoarte UE.

Cu toate acestea, Slovacia, o ţară independentă doar de 17 ani, după a ce a fost timp de secole o "colonie ungară" - consideră că legislaţia maghiară privind paşapoartele reprezintă un pericol.

Minoritatea maghiară din România este mai numeroasă decât cea din Slovacia, însă autorităţile române nu sunt în poziţia de a se pl