Cea de-a şasea ediţie a târgului internaţional dedicat cultivării, depozitării şi comercializării merelor – InterPoma – se încheie astăzi în localitatea Bolzano, din Italia, după trei zile în care a atras atenţia întregii lumi asupra acestui fruct. Evenimentul a fost organizat nu întâmplător în sudul Tyrolului, ştiut fiind că acolo se află cea mai mare suprafaţă din lume cultivată cu livezi de meri: 18.000 de hectare. Organizat o dată la doi ani, târgul este considerat a fi cea mai eficientă modalitate de a prilejui intrarea în contact a producătorilor din domeniu. În acest an, suprafaţa halelor în care au fost etalate zeci de soiuri de mere, provenind din 38 de ţări, a acoperit cea mai mare suprafaţă din istoria lui: 15.000 de metri pătraţi. În varii nuanţe, cu arome puternice sau discrete, merele au atras mii de vizitatori. Aceştia au dat atenţie, deopotrivă, şi conferinţelor despre tendinţele actuale în domeniu, dar şi demonstraţiilor culinare având în centrul lor acelaşi… fruct al Paradisului.

SOIURI ROMĂNEŞTI

Dintre soiurile de mere cultivate pe teritoriul României, ţinem să remarcăm Frumosul de Voineşti – care, şi prin nume, îşi arată originile. Fructul este de mărime mijlocie, are o pieliţă ceroasă, de culoare galben-aurie, acoperită cu roşu-carmin şi dungată. Pulpa suculentă, fină, dulce şi armonios acidulată îl recomandă ca fiind un soi calitativ. Tot soiuri autohtone sunt Creţescul auriu şi Creţescul roşu (care se cultivă în special în regiunea dealurilor subcarpatice meridionale), dar şi un vechi soi transilvănean, cultivat îndeosebi pe Valea Mureşului şi numit Pătul. Denumirea lui vine de la faptul că, în trecut, fructele erau păstrate peste iarnă în pătule de fân. Pomul are o creştere viguroasă, este rezistent la ger, dă producţii ridicate, iar fructele lui sunt de mărime mică, au o culoare galbenă şi un gust dulce, acidulat şi răcorito