Lovită de a doua recesiune, declanșată în mai puțin de trei ani, Serbia nu-și mai poate permite să facă pași greșiți, pentru că altfel spectrul colapsului poate deveni realitate, cu consecințe greu previzibile.
Nu este un secret pentru nimeni că recesiunea globală a afectat grav economia statelor din Europa de Est. State precum Slovenia, cu o imagine de invidiat după conflictul din spațiul fost iugoslav, anunța la începutul anului un deficit financiar greu de controlat. Alte țări din regiune trec prin momente dificile - numai dacă ne gândim la Grecia - și asta pentru că, după 2008, regulile jocului economic scot la iveală o serie de necunoscute care au dus în impas atât Uniunea Europeană, cât și celelalte țări nemembre.
Serbia, după traumele războaielor din 1992-1995 și confruntări mult mai dureroase din Kosovo în 1999, este lovită astăzi de o criză economică care poate duce țara în colaps. Care sunt cauzele?
Agenția de evaluare financiară Standard and Poor’s avertiza de mai multă vremă că „dependența de finanțarea străină limitează capacitatea statului ex-iugoslav să lupte cu recesiunea care se agravează constant“. Concentrarea pentru depășirea crizei și continuarea reformelor economice s-a diminuat, lăsând loc preocupărilor politice de satisfacere imediată a alegătorilor, cu prețul îndatorării țării. Practic, Serbia a intrat în recesiune la începutul anului 2009, când economia a înregistrat o contracție anuală de 3,5%, iar scăderea produsului intern brut s-a apropiat de 6% (potrivit datelor Băncii Centrale a Serbiei). A crescut nivelul de îndatorare și a scăzut controlul asupra modului cum sunt cheltuite împrumuturile, care, în loc să fie dirijate spre investiții, s-au îndreptat spre consum.
Încă din 2010, guvernatorul Băncii Centrale aprecia că dificultățile în relațiile cu Fondul Monetar Internaț