Studia phænomenologica, ajunsa la cel de-al saselea numar (Vol. III, No. 3-4/2003), este o prezenta apreciata in spatiul filozofiei autohtone. Fiind dedicata cercetarilor fenomenologice, revista ocupa o pozitie bine delimitata in spatiul nostru filozofic, mai ales daca avem in vedere faptul ca in ultimii ani au aparut si alte reviste de filozofie, fiecare cu un profil bine precizat. Astfel, pe linga Revista de filozofie, cea mai veche revista de specialitate de la noi, care a aniversat recent 80 de ani de la aparitie, si Revue roumaine de philosophie, au aparut in ultimii ani Studia politica, dedicata filozofiei politice si stiintelor politice, Archaeus, revista de istoria si filozofia religiilor, revista de studii antice si medievale.
Daca, in numerele anterioare, Studia phænomenologica a dedicat largi grupaje lui Heidegger, Gadamer si Brentano, acest numar este dedicat fenomenologului francez Maurice Merleau-Ponty (1908-1961), autor al unor lucrari ce au marcat profund miscarea fenomenologica (Fenomenologia perceptiei, Primatul perceptiei, Vizibilul si invizibilul etc.), dar si al unor lucrari in care a discutat teme de filozofie politica extrem de acute in perioada de avint a ideilor marxiste (Umanism si teroare, Aventurile dialecticii etc.).
Grupajul principal debuteaza cu un studiu semnat de Renaud Barbaras (Universitatea Paris I), in care se arata ca termenul chiasm pune in evidenta o anumita insuficienta, in sensul ca fie spune prea mult, fie prea putin. Daca acceptam polaritatea obiect-subiect, atunci chiasmul merge prea departe, pentru ca introduce o relatie de apartenenta a celui care percepe in raport cu lumea, observindu-se cu mare greutate cum este aceasta compatibila cu activitatea constitutiva de a simti.
Pe de alta parte, daca se recunoaste unitatea originara a activitatii si pasivitatii ca fapt fundamental al experie
