Sistemul de guvernanta al Uniunii Europene a evoluat in 50 de ani ca reflectie a neo-interguvernamentalismului. Este non-ierarhic, tip retea/”networking” si se pune in miscare prin vointa statelor membre. Masurile cuprinse in „Euro Plus Pact” (Decizia Consiliului European din 24/25 martie 2011) si in „Tratatul Fiscal” modifica acest model. Guvernata europeana, desi nu abandoneaza sistemul policentric/ tip retea, isi intareste controlul asupra statelor membre, dobandind astfel puteri mai mari.
Intrucat confera Comisiei Europene competente partajate in politici fiscale si intareste jurisdictia Curtii Europene de Justitie in controlul implementarii reglementarilor supranationale, Euro Plus Pact si „Tratatul Fiscal” forteaza finalizarea constructiei unui stat federal la nivel european, printr-o integrare pozitiva.
Masurile din „Tratatul Fiscal” si Euro Plus Pact trebuie corelate cu intentia statelor Uniunii Europene de a introduce o taxa europeana ce va alimenta direct bugetul Uniunii incepand cu 2014. Ca atare, politica fiscala trece din sfera „low politics” in „high politics” devenind un instrument principal ce permite consolidarea unui federalism de tip concurential, si o diminuare a rolului statelor in economie.
Pentru ca este organizata in retea, guvernanta europeana depinde atat de „constructia capacitatii” organismelor suprastatale ce functioneaza la nivelul Uniunii, cat si de „constructia capacitatii” care se realizeaza in statele membre ale Uniunii. Prin urmare este important sa existe un anumit tip de capacitate organizationala, o deschidere catre cooperare si retele in sectorul privat nu doar in public, precum si de compatibilitate intre organizatii. Nu poate fi vorba de capacitate organizationala de orice tip, ci de un anumit tip.
„Constructia capacitatii” poate este cel mai sensibil punct din sistemul de guvernanta europeana, pentru