Am făcut un calcul sumar. Cele 14.000 de amendamente la buget depuse de reprezentantii opoziţiei, dacă ar fi dezbătute, fie şi sumar, ar genera un haos de nedescris. Să ne imaginăm că un amendament ar urma să fie prezentat, dezbătut şi numărat, în sensul evaluării numărului de voturi, în doar trei minute. Aceasta ar presupune ca, în prealabil, fiecare parlamentar să fi avut posibilitatea să studieze temeinic amendament cu amendament. Chiar şi aşa, ar fi necesare 87 de zile de muncă în plen, 8 ore din 24. Neincluzând zilele destinate activităţii în Comisii, în colegiu ori zilele libere. Haos total!
Acest buget al anului 2013 ar putea fi adoptat, respectând, fie şi doar formal, regulile democratice, cam prin luna iunie. În scurt timp epuizaţi, parlamentarii şi-ar lua vacanţă, astfel încât iniţierea sau votarea altor legi ori operaţiunile uzuale prin care membrii Guvernului sunt interpelaţi ar fi amânate la calendele greceşti.
Practic, activitatea celui mai democratic organism al statului ar fi paralizată. În tot acest timp, Guvernul ar fi silit să lucreze după vechiul buget. Ceea ce ar avea consecinţe deosebit de grave asupra economiei. Plictisită şi scârbită de monotonia procesului parlamentar, de lipsa de interes a dezbaterii celor 14.000 de amendamente, dintre care, în mod evident, cele mai multe sunt stupide, opinia publică ar sfârşi prin a-i condamna pe parlamentari. Şi pe bună dreptate. Pentru că, până la urmă, parlamentarii sunt cei aflaţi la originea acestui blocaj.
Este cu neputinţă ca dintre cele 14.000 de amendamente depuse de reprezentanţii opoziţiei să nu existe unele, poate câteva zeci, care să nu fie demne de luat în calcul. De dezbătut serios, cu argumente pro şi contra şi, eventual, de adoptat. Dar cine ar putea să caute acul în carul cu fân? Ce instrument, încă neinventat, ar fi în măsură să-i ajute pe repreze