În a doua zi a noului an, în staţiunile montane de pe Valea Prahovei s-au format coloane de maşini care s-au întins pe câţiva kilometri, viteza de deplasare nedepăşind 20 de kilometri pe oră.
Dacă ar fi să dai crezare autorităţilor, şoferii mai au de aşteptat cel puţin patru ani pentru a scăpa de blocajele de pe DN1, care au transformat într-un coşmar drumul de la Braşov la Bucureşti pentru miile de turişti care şi-au petrecut sărbătorile pe Valea Prahovei. Autorităţile promit că mersul bară la bară şi nervii din trafic pe care îi îndură cei care aleg acest traseu, mai ales în week-enduri şi de sărbători, vor fi o amintire în 2016 când autostrada Bucureşti-Braşov va fi finalizată.
Chiar şi acest termen pare fantezist în condiţiile în care niciunul dintre tronsoane nu este gata, nerespectarea termenelor ţinând atât de constructori, cât şi de stat care nu a reuşit să rezolve în timp problema exproprierilor. Cele mai mari întârzieri ale proiectului sunt pentru Comarnic-Braşov. După retragerea din 2010 a concernului franco-elen Vinci-Aktor, autorităţile sunt încă în etapa pregătitoare pentru găsirea unui nou constructor.
"Regii asfaltului" sunt în întârziere pe ruta Moara Vlăsiei-Ploieşti
Cel mai avansat tronson este cel dintre Bucureşti şi Ploieşti. În acest caz execuţia este împărţită între mai multe companii. Porţiunea Bucureşti-Moara Vlăsiei aparţine JV Pizzaroti & Tirena Scavi, care are însă probleme pentru zona dintre centura Capitalei înspre oraş unde nu s-a rezolvat încă problema exproprierilor. Compania se află însă în graficul de execuţie, nu acelaşi lucru fiind însă valabil când vine vorba de porţiunea Moara Vlăsiei-Ploieşti, care trebuia să fie gata la 15 decembrie . Construcţia acesteia a fost adjudecată de societăţile aparţinând "regilor asfaltului": UMB Spedition, Euroconstruct şi PA&CO International. Tronsonul construit de UMB Spe
