Decizia controversată a Varşoviei de a confisca jumătate din sumele cotizate de angajaţi în fondurile private de pensii (Pilonul II) va reduce povara datoriei publice cu 8% din PIB în bilanţuri, însă reprezentanţii fondurilor de pensii susţin că naţionalizarea este neconstituţională şi ameninţă cu tribunalul.

Guvernul de la Varşovia a anunţat la sfârşitul săptămânii trecute că va transfera 50% din activele deţinute de fondurile private de pensii către stat, o măsura ce va permite scăderea datoriei publice a statului cu 8% din Produsul Intern Brut, însă care pune în acelaşi timp în pericol viitorul fondurilor respective - multe dintre ele deţinute de străini -, care împreună gestionează sume de câteva miliarde de euro.

Practic, Guvernul de la Varşovia nu se mai poate împrumuta în acest moment pentru că datoria sa publică depăşeşte 50% din PIB, un prag autoimpus care, odată depăşit, ar putea atrage creşterea dobânzilor la care se împrumută statul şi pierderea încrederii investitorilor.

Prin confiscarea fondurilor private de pensii, raportul datorie publică/ PIB scade sub 50%, iar statul se poate împrumuta în continuare fără a-şi pune în pericol calificativul de ţară acordat de agenţiile de rating.

Strategia nu este una fără precedent - ea a fost aplicată şi în Ungaria în urmă cu trei ani, atrăgând criticile economiştilor. Naţionalizarea parţială sau totală a fondurilor private de pensii aduce o relaxare pe termen scurt în buget, care poate acoperi astfel „găuri” precum deficitul din sistemul public de pensii, deficitul bugetar sau datoria publică. Însă ea nu are niciun beneficiu pe termen lung, ba din contră, susţin economiştii.

Polonia a anunţat în urmă cu aproape doi ani că ia în calcul aplicarea unei măsuri similare pentru rezolvarea unor deficienţe bugetare, însă nimeni nu se aştepta ca ju