Este liderul sindical care vorbeşte în numele a peste două treimi dintre poliţiştii bistriţeni. Acesta crede că sindicatelor li se pun uneori piedici din cauză că în Poliţie dictonul „ordinele nu se discută, se execută“ nu a dispărut definitiv. Adrian Crăciunescu a moştenit pasiunea pentru uniformă din familie. Tatăl său a fost militar de cariera iar el, de mic, şi-a dorit să fie poliţist. „Era o meserie sonoră pentru orice copil, în plus, tata a fost ofiţer de armată şi  mi-a insuflat admiraţia pentru domeniul acesta. Eu mi-am dorit să devin poliţist, iar familia m-a sprijit la maximum“, spune Adrian. A urmat un liceu de informatică, dar nu a fost întrutotul  pasionat  de acest domeniu aşa că, la absolvire, Adrian a ştiut sigur că trebuie să se înscrie la Academia de Poliţie din Bucureşti. La 22 de ani era deja ofiţer de poliţie şi a ales să vină la Bistriţa. Primele amintiri  pe plaiurile bistritene îi strârnesc şi acum zâmbete. „Nu cunoşteam pe nimeni când am venit la Bistriţa. Nu avem o casă, stăteam în chirie. Ardealul l-aş descrie mult mai echilibrat şi cu o rigoare mai mare“ , adaugă Adrian. Frumuseţile locului l-au cucerit repede aşa că, la mai puţin de cinci ani de când a venit în Bistriţa, Adrian s-a căsătorit cu o bistriţeancă şi nu s-a mai despărţit de Ardeal.

A înfiinţat un sindicat la Bistriţa

Cariera de poliţist a lui Adrian adună cinci ani de cercetări penale în cadrul Inspectoratului Judeţena de Poliţie (IJP), patru ani de muncă la Poliţia Transporturi şi un an de când a pus pe picioare o grupare sindicală judeţeană la Bistriţa. Despre iniţiativa unui sindicat la nivel local, Adrian Crăciunescu vorbeşte în termenii unui impuls de moment. „Eram înscris în alt sindicat şi, într-o zi, mi-a căzut în mână o revistă a sindicatului Pro Lex. Mi-am dat seama atunci că politica pe care o practică acest sindicat e mult mai liberală