"...Getii. Acestia aveau nevoie de malul drept, spre a priveghea balta si baraganul, tot asa de mult cum au avut si Grecii, Romanii, Byzantinii ori Turcii" (Vasile Parvan, Getica, 1926). In aceasta viziune memorabila si foarte cuprinzatoare de istorie geopolitica, savantul roman sugera ideea unor itinerare virtuale si posibile.

Iar pentru ca tema principala a Geticii era "o protoistorie a Daciei", asa cum se poate citi in subtitlul cartii, rezulta, din acelasi pasaj, rolul getilor in epoca. Getii, acest neam rasaritean al tracilor, erau atunci stapanii regiunii. "De aceea - scria Parvan mai departe in completarea ideii de mai sus - Getii nici n'au fost stapani deplini ai campiei muntene decat atunci cand au avut si cetatile de pe malul drept.Cand Thracii ori Romanii li le-au luat, ei au navalit sa si le ia inapoi. Si cand nu le-au mai putut recuceri, au ajuns si ei la voia stapanului care le tinea."

Segmente ale acestor realitati istorice, unele chiar spectaculoase, sunt vizibile si astazi in regiune. Unele mai numeroase si mai accesibile decat in timpul lui Parvan, gratie rezultatelor cercetarilor arheologice si expunerii lor tot mai sistematice catre public. Altele - astazi mai greu de observat, din cauza modificarilor terenului in scopuri agricole, de constructii si industriale. De aceea, vom profita de sezonul - favorabil calatoriilor - in care apar aceste randuri pentru a atrage atentia asupra unora dintre martorii enumerati mai sus.

Mergand in vacanta la mare, vilegiaturistii care folosesc mijloace auto prefera, pentru scurtarea timpului de drum, autostrada Bucuresti-Cernavoda. Cei mai multi dintre ei nu se opresc la Cernavoda nici la dus, nici la intors.

Privesc, poate, capatul dinspre rasarit al podului pe frontonul caruia se vede anul inaugurarii, 1895. Este, sa reamintim, martorul cel mai vizibil si mai de admirat al intrarii Dobroge