Emilian Marcu Nici anul 2008 nu a inceput altfel decat au inceput si 2006 si 2007. Adica, dupa urari formale si pupaturi pline de fatarnicie (sarutul lui Iuda e un bun exemplu), dupa impacari aparente si de mimare a intrarii in normalitate, iata ca primii doi oameni, asa-zis politici, din fruntea Romaniei, mai au un singur pas pana la o bataie pe cinste, chiar la propriu. La figurat se paruiesc, in direct, la orele de varf, de mai mare dragul. Sa vrei sa ai un asemenea spectacol si parca nu ai reusi. Acum s-a ajuns, cu surle si trambite, de partid, la faza, ba pe-a matii, luandu-se, cu buna stiinta, batista de pe tambal, ca zgomotul sa fie cat mai puternic si cu cat mai mult efect. In dulce stil mironparaschivesc, in care Rica, fante de Obor, caramangiu si manglitor, ce se crede si mare "gagiu", scoate din teaca numai flenduri iataganul ruginit si cu el in dinti, piratul tot pirat, da buzna in casele oamenilor, gata sa le sara la beregata, in caz ca nu este crezut, atunci cand face aluzie la o lege pe care o invoca dar nu o respecta: Constitutia.

Dar ce mai conteaza. Credeam, in naivitatea mea, ca jocul mastilor s-a incheiat odata cu Anul Nou, cand harmalaia de la Ruginoasa a stat la loc de frunte dar si de mare penibilitate. Dar nu. M-am inselat amarnic. Ceea ce se intampla an de an la Ruginoasa nu este decat o joaca nevinovata de copii, de fapt un obicei care poate ca ar trebui respectat ca atare (dar despre aceasta altadata). Cultivand, cu asupra de masura Codul (re)manierilor (ne)elegante, cei doi vajnici luptatori, pe niste motive de dansii inventate, se paruiesc in stilul cel mai marlanesc si mai mitocanesc posibil. Aparatorii, si de o parte si de alta, cu argumente si contraargumente, se baga in seama pe unde apuca. Si unii si altii vor, cu tot dinadinsul, sa ne faca sa intelegem ca albul este negru si invers. Totul depinde de unghiul din ca