Medicii rezidenţi, care au salarii de 800 – 1.600 de lei net, realizează cele mai mici venituri din sistemul sanitar, unde la vârful ierarhiei sunt medici care pot ajunge, oficial, şi la 15.000 de euro net din munca la stat, la privat şi din diferite servicii de consultanţă.
Angajaţii din sistemul sanitar au ieşit în stradă sâmbătă pentru a cere salarii mai mari, în special pentru rezidenţi, precum şi majorarea sumelor alocate sănătaţii, protestele fiind anunţate încă din vară.
În ultimii zece ani medicii nu au mai protestat vehement, însă în acest interval sumele alocate sănătăţii aproape s-au triplat, iar anul acesta Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) are cel mai mare buget din istorie, de peste 5 mld. euro.
Vasile Astărăstoae, preşedintele Colegiului Medicilor, a spus, citat de Mediafax, că dublarea salariilor medicilor rezidenţi este cerinţa „preliminară şi nenegociabilă“ a protestatarilor.
La nivelul unui spital, cele mai mari cheltuieli sunt cele cu personalul, însă există diferenţe foarte mari între salariile rezidenţilor şi cele ale medicilor primari, şefi de secţie. Spre exemplu, la nivelul Spitalului Universitar de Urgenţă din Bucureşti, cheltuielile cu personalul sunt de 96 mil. lei, la venituri de 193 mil. lei.
Dacă un rezident are un salariu de 180 de euro (800 de lei, sumă care se poate dubla împreună cu sporurile), salariul de bază al unui medic primar este de 400 de euro, iar un medic renumit, cu funcţie de conducere într-un spital mare din Bucureşti, poate ajunge să câştige şi 15.000 – 16.000 de euro, oficial, în fiecare lună.
Datele din declaraţiile de avere arată că în afara Bucureştiului şefii de secţie pot ajunge să încaseze 2.500 – 3.200 de euro, oficial, în fiecare lună, iar în Capitală, la spitalele mari, un director medical poate trece de 15.000 de euro, bani de la stat, de la privat sa