Derularea achiziţiilor publice prin SEAP (Sistemul Electronic de Achiziţii Publice) nu aduce economii bugetului. Avantajul sistemului este transparenţa lui, dar nu se fac economii, susţine Cristina Trăilă, preşedinta Autorităţii Naţionale de Reglementare şi Monitorizare a Achiziţiilor Publice (ANRMAP).

În repetate rânduri, atât premierul Emil Boc, cât şi preşedintele Traian Băsescu au susţinut că licitaţiile în sistem electronic aduc economii mari bugetului, iar ministrul comunicaţiilor Gabriel Sandu a venit în martie cu o cifră: anul trecut s-ar fi făcut economii de 1,1 mld. euro, iar anul acesta ar urma să fie făcute economii de 2,2 mld. euro. Însă instituţiile nu au conturi separate în care să fie evidenţiate, la final de an, eventualele economii făcute în urma folosirii sistemului e-licitaţie. Şi atunci unde sunt economiile? Cristina Trăilă spune că, de obicei, indicatorii de cost folosiţi în anunţurile de licitaţii sunt aceiaşi cu banii de care dispun autorităţile contractante.

Pe de altă parte, o anomalie a sistemului de achiziţii este că, în vreme ce ANRMAP este instituţia care reglementează şi monitorizează achiziţiile publice, sistemul electronic este gestionat de Ministerul Comunicaţiilor. Şefa ANRMAP admite că ar fi normal ca instituţia sa să gestioneze sistemul, însă spune că nu are în subordinea sa decât 98 de oameni. De SEAP se ocupă însă angajaţi din Ministerul Comunicaţiilor, care pot fi transferaţi. În acest moment o unitate care trebuie să facă o achiziţie pe SEAP trimite documentaţia pentru aprobare la ANRMAP şi apoi în sistemul de achiziţii publice. Prin dubla coordonare a SEAP nici eficienţa sistemului nu este măsurabilă.

Derularea achiziţiilor publice prin SEAP (Sistemul Electronic de Achiziţii Publice) nu aduce economii bugetului. Avantajul sistemului este transparenţa lui, dar nu se fac economii, susţine Cristina Trăilă, pr