"Nu se poate ca fiica sau fiul unui membru al Comitetului Central să se stabilească în Israel, Statele Unite, Anglia sau Turcia, iar tatăl său dă lecţii de educaţie revoluţionară sau de patriotism" - Nicolae Ceauşescu

În cadrul şedinţei Comitetului Politic Executiv desfăşurată în ziua de 13 martie 1989, Nicolae Ceauşescu a prezentat în mod succint cazul "Scrisorii celor şase". Cu acel prilej, liderul PCR s-a dezlănţuit împotriva veteranilor partidului care au în­drăznit să îl critice - Gheorghe Apos­tol, Alexandru Bârlădeanu, Corneliu Mănescu, Grigore Răceanu, Constantin Pârvulescu şi Silviu Brucan. Nicolae Ceauşescu i-a caracterizat pe opozanţii săi ca fiind "derbedei poli­tici, declasaţi şi moral, şi politic". În opinia sa, "acţiunea ca atare este identică cu o acţiune de trădare".

Actul de cutezanţă al celor şase ve­terani a fost urmat de o serie de mă­suri coercitive aplicate de apara­tul Securităţii împreună cu Secţia Gos­po­dă­riei de Partid. Astfel, au fost suspendate numeroase privilegii de care beneficiau aceştia, în calitate de foşti membri ai nomenclaturii PCR. Cum arăta viaţa, în martie 1989, pentru cei care făceau parte din structurile de conducere ale PCR sau pentru foştii demnitari comunişti? Salarii/pensii foarte mari, comparativ cu venitul mediu din România, locuinţe construite cu fondurile parti­dului (banii fiind obţinuţi sub diferite forme din bugetul statului), deplasări în străi­nătate în interes personal, cu fonduri valutare asigurate de Secţia Gospodăriei de Partid a Comitetului Central, concedii petrecute în casele de odihnă deţinute de partid la Snagov, la munte (Sinaia, Predeal, Olăneşti) şi la mare (Eforie, Neptun, Agigea şi Mangalia), perso­nal de serviciu pus la dispoziţie în mod gratuit de partid etc.

Privilegiile respective au fost cu­noscute de Nicolae Ceauşescu, do­vezile în acest sens fiind fu