Cel mai sinistru premier din istoria postrevoluţionară a României, marioneta ţinută şi trasă de sfori de păpuşarul-şef în fruntea celui mai prost Cabinet din istoria modernă a Romaniei, a demisionat aşa cum şi-a şi gestionat mandatul, în direct la televizor. Cand a devenit nefolositor celui care l-a şi inventat, stăpanul căţeluşilor de pluş a fost forţat să strige stop joc. Fost activist UTC, odios carierist, arivist, lipsit de scrupule şi de caracter, Emil Boc n-are de ce să fie plans. Aud şi citesc stupefiat că “a imbătranit, săracu', zece ani”. Ce să-ţi povestesc! Ajunge să ne fie milă de omul al cărui nume va rămane legat indisolubil de oribila curbă de sacrificiu postrevoluţionară a Romaniei? Doar dacă ne-am tampit colectiv. S-o fi sacrificat pentru popor şi nu ne-am prins? Au murit oameni din cauza incompetenţei lui, s-au năruit destine şi familii, au falimentat afaceri odinioară prospere ca efect al dorinţei lui tampite de mărire. Pe ceilalţi nu-i mai plange nimeni?
Ca o unealtă a venit la Palatul Victoria, ca o unealtă pleacă de la Palatul Victoria. Nici măcar nu i s-a oferit privilegiul unei retrageri cu accente glorioase. In definitiv, oricat ai sufla in el să-l faci balon de “Happy new year”, un prezervativ rămane un prezervativ. Il cumperi, il foloseşti, il arunci. După ce a dictat Duduia Elena la Realitatea TV, ranjind a satisfacţie, că situaţia se va rezolva repede, i-au fost băgate camerele tv in sala de şedinţe şi a fost pus să-şi anunţe demisia. Avea aerul unui om aflat in pragul sinuciderii. Aroganţa agresivă i s-a topit intr-un rictus de om chinuit de pantecăraie. Aşa li se intamplă celor vulnerabili. Cum se invartoşează, cum li se arată maimuţica. Iar a lui e blondă.
Probabil că se va intoarce la Cluj, trimis de stăpanire să recaştige oraşul şi judeţul decapitate de procurorii anticorupţie. Şi să vegheze ca nu cumva asociaţii kurzi
