Aproximativ 70-80 % din timpul liber îl petrecem la televizor, în faţa calculatorului, mergând la cumpărături, plimbându-ne cu maşina sau mâncând. Aceasta poate fi o definiţie a vieţii omului modern, sau mult mai bine spus a sedentarismului. În România, peste 50% din populaţie are probleme de sănătate, din cauza supra-alimentării şi a lipsei de activitate fizică.

Tehnologia a evoluat şi am fost constrânşi să ţinem pasul. Numărul maşinilor s-a înmulţit, telefoanele mobile şi internetul au redus drastic drumul până la oficiul poştal, iar televizorul cu telecomandă şi televiziunile PayPerView au eliminat până şi tentaţia de a merge la cinematograf.  Sănătatea noastră are de suferit şi odată cu ea se duce şi forma fizică.

Specialiştii în domeniu şi cercetătorii afirmă că trebuie să se conştientizeze că exerciţiile fizice, chiar dacă sunt practicate ocazional, reduc riscurile bolilor.

Cercetările arată că în ţările europene, cu excepţia celor nordice, unde există un adevărat cult pentru mişcarea în aer liber, în mediul urban, în jur de 85% din persoanele adulte sunt sedentare. Şi aproape jumatate din persoanele sedentare nu realizează faptul că au un mod de viaţă nesănătos.

Această lipsă continuă de mişcare duce la îngraşare excesivă, apatie, cauzează stări de anxietate, provoacă boli de inimă şi depresii greu recuperabile. Acesta este şi motivul pentru care Organizaţia Mondială a Sănătăţii a declarat sedentarismul inamicul numărul unu al umanităţii.

Ce face România?

Fără să ţină cont de recomandările Uniunii Europene (UE), guvernanţii români s-au gândit să reducă numărul orelor de educaţie fizică din scoli.

Într-un exces de zel, pentru a reduce numărul de ore din curricula şcolară, Ministerul Educaţiei a decis să taie orele de sport chiar dacă Parlamentul European  a declarat spo