Autocenzura din motive politice s-a redus, dar a crescut autocenzura din motive financiare. Ultimul raport al Freedom House pe 2007 coboara Romania in clasamentul libertatii presei. In sine, avem un raport surprinzator. Primul an al apartenentei la UE nu a insemnat, din punctul de vedere al Freedom House, o consolidare a valorilor democratice si libertatii de exprimare, dupa regula confirmata a celorlalte tari care au aderat la Uniune. In conditiile in care putine state au avut o crestere economica puternica, un statut extern consolidat si perspective politice roz, un traseu atit de pozitiv in general, mass-media din Romania a retrogradat patru locuri, pe pozitia 94, la acelasi nivel cu Peru si Panama si in urma unor state ca Trinidad Tobago sau Micronezia. Pe seama caror factori poate fi pus acest recul minor, dar ingrijorator? In mod ciudat, nu pe seama factorilor politici. Disputele politice intre presedinte, prim-ministru si aliatii lor din Parlament par sa fi contribuit la reducerea controlului politic asupra presei. Multi-polaritatea Cotroceni-Palatul Victoria- aliante parlamentare a inlocuit presiunea monolitica de partid, care reusise sa sufoce, treptat, in timpul guvernarii Nastase, canalele publice si private de informare. Romania este departe de acele vremuri. Vedem diferenta numai daca vom compara "dezbaterile" si emisiunile in care, fara respectarea unor banale reguli, lideri politici, in cap cu presedintele Basescu, sint, zilnic, tocati si ridiculizati, deseori pe buna dreptate, dar intr-un mod care depaseste interesul public. Desi reactia liderilor politici este la fel de vehementa la adresa ziaristilor - a se vedea numai cazul "jurnalistul tonomat" -, lipsesc pirghiile si intentiile reale de presiune pe institutiile de presa. Ceea ce se poate numi, fie si conjunctural, o atitudine europeana. Atunci, cine mentine Romania in zona partial libera a presei