Documentarul "Balta Albă", care vorbeşte despre muzica din acest cartier bucureştean, este programat să aibă premiera în toamna acestui an, informează un comunicat al producătorilor, Fundaţia Românească pentru Artă şi Informaţie.
Primele date istorice ale cartierului Balta Albă datează din 1813, de pe vremea domnitorului fanariot al Ţării Româneşti Ioan Gheorghe Caragea. O epidemie de ciumă a omorât peste 50 de mii de oameni, iar una din gropile comune unde erau îngropaţi morţii se află aici. Varul nestins care se arunca peste morţi era împrăştiat de ploi formând bălţi albe.
În anii '60, când Bucureştiul se extindea, aici apărea unul din cartierele mai selecte ale Capitalei. În majoritatea blocurilor noi locuiau cadre militare, profesori, oameni de cultură, dar şi oameni din securitatea regimului ceauşist.
În vecinătatea cartierului au apărut şi foarte multe fabrici şi uzine care au adus după sine în anii '80 un număr mare de muncitori şi implicit construcţia unui număr foarte mare de blocuri. Practic, în Balta Albă populaţia a devenit diversă, mai multe pături sociale împărţind acelaşi bloc.
Una din particularităţile acestui cartier este apariţia unui foarte mare număr de muzicieni, în decursul a 30 de ani, ceea ce a făcut din Balta Albă un cartier unic în România, depăşindu-şi condiţia de simplu "dormitor comunist".
Nimeni nu şi-ar fi putut imagina că pe un perimetru de câţiva kilometri pătraţi exista hard rock, metal, new wave, avangardă, hip-hop, jazz, electro, muzică clasică şi muzică lăutărească. Aici s-au născut, au crescut şi s-au dezvoltat ca artişti nume mari ale muzicii româneşti, din trupe precum Iris, Timpuri Noi, Partizan, Iordache, Maxim Belciug, Trei Parale, Marijuana şi alţii.
Documentarul "Balta Albă" va dezvălui poveşti ale muzicienilor şi ale câtorva personaje neaoşe ale cartierului, despre această zonă, de
