A fost odată o stradă în Bucureşti care se chema Cometa. Ce eveniment astronomic i-a dat acest nume, chiar nu ştiu. În 1930, moartea lordului C.B. Thomson of Cardington, ars de viu în incendiul unui dirijabil, a făcut ca strada să primească numele fostului ataşat militar britanic, autorul romanului Smaranda şi eroul unei cărţi de Martha Bibescu, în care aceasta a evocat legătura lor. După trei ani, altă moarte tragică, a lui I.G. Duca, a adus încă o schimbare a numelui străzii, unde prim-ministrul locuise în tinereţe, la colţul cu str. Grigore Alexandrescu. Cînd regimul comunist a înlăturat denumirile care aminteau de trecutul politic, strada a devenit Căderea Bastiliei, nume care, oricît de ciudat ar suna - ca într-o colonie franceză din Africa -, a rămas. O parte din interesul acestei străzi pentru istoria literară se leagă de Eminescu. "Plopii fără soţ" se întindeau de la biserica Sf. Visarion (cea veche) pînă la casa Cleopatrei Poenaru-Lecca, "dărîmată astăzi şi înlocuită cu clădirea Academiei Comerciale", după cum povesteşte un vecin, N. Petraşcu (în Icoane de lumină, III). El adăuga în 1940: "Casa aceasta se mai vedea încă pînă acum 20-25 de ani, cu o grădină mare de jur împrejur, cu înfăţişarea vechilor case boiereşti, cu acoperămîntul negru de şindrilă, cu un cerdac în faţă, care ducea într-un antreu, pe laturile căruia erau camerele locuite de stăpînă". Acea casă căreia poetul îndrăgostit îi dădea tîrcoale pe înserat nu mai există din 1926, dată la care s-a construit Academia Comercială.

Pe acelaşi trotuar, cel drept venind din Piaţa Romană, se înşiră, de la nr. 14 la 32, cîteva case construite, aproape toate, în anii 1880-1890. Fără etaj, cu latura scurtă spre stradă şi cu cea lungă către curte, casele, fie că privesc la nord sau la sud, au intrarea încadrată de două coloane, la înălţimea a 4-5 trepte, încununată de un fronton cu iniţialele propr