Rata de peste 16% a şomajului, scăderile salariale, scumpirile şi majorarea impozitelor i-au făcut pe greci să înfiinţeze reţele prin care schimbă bunuri, produse şi servicii. Problemele cu care se confruntă şi austeritatea i-au apropiat şi mobilizat pe greci - nu doar să protesteze în masă, ci şi să se ajute unii pe alţii.

Reţelele prin care aceştia fac schimb de bunuri şi servicii s-au înmulţit. Jurnaliştii „The New York Times" au mers în oraşul-port Volos pentru a analiza fenomenul. Theodoros Mavridis, un electrician şomer din Volos, a fost foarte încântat când a cumpărat pentru prima dată ouă, lapte şi gem dintr-o piaţă în aer liber fără a folosi euro, ci un sistem neoficial de troc.

„M-am simţit eliberat, m-am simţit liber pentru prima dată", spune el. „Am întins instinctiv mâna spre buzumar, dar nu a fost nevoie". Mavridis este cofondatorul unei reţele de troc care creşte pe zi ce trece în oraşul-port Volos din Grecia. Aproximativ 400 de localnici folosesc Unitatea Alternativă Locală (sau TEM, în greacă) pentru a da la schimb bunuri, produse şi servicii (gătit, predare, baby-sitting şi asistenţă tehnică), pe baza cărora primesc reduceri la unele magazine locale. Reţeaua Volos a crescut semnificativ în ultimul an, de la 50 la 400 de membri.

Cadru legal pentru moneda alternativă

„De la izbucnirea crizei s-a observat o explozie a acestor reţele în întreaga Grecie", spune George Stathakis, profesor de Economie Politică şi vicedecan al Universităţii din Creta. „Există atât de multe găuri care trebuie astupate de noi feluri de reţele", spune Stathakis. Chiar şi guvernul a observat acest lucru. Săptămâna trecută, parlamentul a aprobat o lege finanţată de Ministerul Muncii pentru a încuraja crearea de „forme alternative de antreprenoriat şi dezvoltare locală", inclusiv reţele bazate pe schimbul de bunuri şi servicii. Astfel, pentru prima dată, l