CNA-ul nu pare să aibă vreo şansă de a-şi căpăta independenţa faţă de „aleşii neamului”. De curând, prin bunăvoinţa a doi iniţiatori PSD - Adrian Păunescu şi Otilian Neagoe -, Comisia de Cultură a Senatului a aprobat proiectul de modificare a Legii audiovizualului, prin care a „ajustat” mandatele lucrătorilor la CNA.
Astfel, membrii simpli vor beneficia de mandate de 9 ani (de la 6, cât însumează în prezent), în vreme ce preşedintele şi vicepreşedintele Consiliului trebuie să se mulţumească fiecare cu un mandat de 3 ani, adică unul redus la jumătate.
Cum ar trebui interpetată această modificare? „Ca o decizie eminamente politică, foarte greu de înţeles, în cazul unui Consiliu care şi-a mai văzut mandatele prelungite o dată. O decizie neserioasă, care schimbă regulile din mers, o dată la doi ani.
În general, o instituţie e o entitate previzibilă, cu reguli fixe. Nu mai e cazul CNA. Reducerea mandatului unui şef de instituţie îl împiedică să-şi vadă treburile duse la capăt. E cazul lui Răsvan Popescu, care, de la un mandat de 4 ani, s-a trezit, după câteva luni, cu mandatul redus la 3. E foarte frustrant, din cauza neseriozităţii jocului”, declară Ioana Avădani, directorul Centrului pentru Jurnalism Independent.
La rândul său, preşedintele CNA Răsvan Popescu îşi exprimă nemulţumirea: „Nu mi se pare în regulă, coerent, să lungeşti mandatele membrilor, în ideea de stabilitate, şi să le scurtezi la jumătate pe cele ale preşedintelui şi vicepreşedintelui, punându-i în situaţia de a fi înlocuiţi în fiecare an electoral”.
După ce Consiliul obţinuse o oarecare autonomie, odată cu stabilirea mandatelor de 6 ani, iată că politicienii s-au răzgândit. Au realizat, probabil, că scapă din mână un organism care poate deveni incomod. Membrii CNA nu au avut nici un cuvânt de spus, întrucât nu au fost invitaţi la Comisia de Cultură atunci când s-au luat de