Oraşul sfânt pierde în fiecare an circa 5.000 de locuitori din cauza condiţiilor de viaţă tot mai grele. Tinerii părăsesc în masă capitala Israelului, ca urmare a creşterii preţurilor, a lipsei locurilor de muncă şi a tensiunilor dintre secularişti şi ultra-ortodocşi. Pe lângă tensiunile politice şi religioase între palestinieni şi evrei şi între ultra-ortodocşi şi secularişti, Ierusalimul se confruntă şi cu probleme economice şi demografice grave.

În timp ce marile oraşe din lume sunt din ce în ce mai populate, numărul de oameni care părăsesc capitala în fiecare an este mai mare decât al celor care se mută în oraşul sfânt.

Deşi violenţele au scăzut în ultima perioadă, creşterea preţurilor terenurilor şi locuinţelor, lipsa locurilor de muncă, stagnarea economică îi gonesc pe mulţi dintre locuitori - relatează BBC. Mai mult, un studiu recent al calităţii vieţii în 15 mari oraşe israeliene plasează Ierusalimul pe ultimul loc.

Mulţi tineri părăsesc oraşul şi pe motiv că acesta devine prea religios şi din cauza comunităţii de ultra-ortodocşi Haredi, care a  crescut de la o pondere de o zecime a populaţiei în anii 1960 la un sfert sau o treime în prezent. Cu familii mari şi o rată ridicată a natalităţii, aceştia s-au mutat în cartierele unde înainte trăiau evrei seculari, iar influenţa lor a crescut. Ultra-ortodocşii au plătit preţuri mai mari decât cele de pe piaţă pentru locuinţe, ceea ce a crescut preţurile şi mai mult.

Oferte electorale diverse

Dintr-o serie de candidaţi cu oferte politice diferite, locuitorii Ierusalimului  l-au ales recent  drept primar pe omul de afaceri secularist Nir Barkat.

Potrivit rezultatelor finale prezentate de Ministerul israelian de Interne, Barkat a primit 52% din voturi, în timp ce rivalul său ultra‑ortodox Meir Porush a obţinut 43%.

Pro