Introdus în 1923, de Arthur Coca şi Robert Cooke, termenul „atopie“ desemnează toate sindroamele alergice mediate de IgE care sunt, în general, familiale sau apar la acelaşi subiect sub diferite forme: rinită alergică, astm bronşic, dermatită atopică. Etiologia şi patogenia atopiei sunt discutate în articolul semnat de dl conf. dr. Manole Cojocaru.

Definiţia atopiei se referă strict la anumite trăsături imunologice specifice şi clinice. Etiologia atopiei este necunoscută. Există o asociere statistică între creşterea IgE total seric, eozinofilia din sângele periferic şi tisulară şi atopie, dar aceste caracteristici nu sunt întotdeauna prezente în atopie, frecvent se constată şi într-o varietate de stări neatopice. Dozarea IgE total în ser nu este un indicator al diagnosticului de atopie. Un nivel scăzut de IgE faţă de antigene necunoscute este prezent la populaţia normală. Afectează o proporţie mare din populaţia generală, de obicei este estimată la 10–30% în ţările dezvoltate. Frecvent, pacienţii atopici prezintă alergii multiple. Atopia poate exista, de asemenea, asimptomatică. Termenul de atopie a fost introdus în 1923, de Arthur Coca şi Robert Cooke (probabil la sugestia lingvistului Edward Perry), pentru a desemna toate sindroamele alergice mediate de IgE care sunt în general familiale sau apar la acelaşi subiect ca boli alergice diferite (succesive): rinita alergică, astmul bronşic, dermatita atopică (mai puţin frecventă). Gastroenteropatia alergică este rară şi tranzitorie. Două sau mai multe dintre aceste boli pot să coexiste la acelaşi pacient în acelaşi timp sau în perioade diferite. Rinita nealergică, astmul şi dermatita eczematoasă se întâlnesc la un număr mare de pacienţi fără atopie, în absenţa alergiei mediate de IgE. Anticorpii IgE pot să cauzeze boli alergice neatopice (anafilaxia şi urticaria-angioedem) şi sunt importanţi în i