Caderea boxului romanesc se datoreaza mai putin mafiei asiatice, cit haosului care domneste de un deceniu in acest domeniu. "Boxul romanesc este foarte slab calitativ si nu meritam sa avem vreun sportiv la Olimpiada, la starea actuala". Afirmatia apartine presedintelui Federatiei, Rudel Obreja, si a fost spusa inainte de finalele Cupei Romaniei, excelent organizate la Sala Polivalenta din Iasi. Este greu de crezut ca finalele desfasurate dupa citeva ore au reusit sa-i schimbe parerea boss-ului din boxul romanesc, dupa ceea ce s-a vazut joi seara. Cert este ca, in mare masura, Obreja are dreptate, si pentru termen de comparatie nu trebuie sa ne ducem hat-departe, la vremurile lui Linca sau Dobrescu, sau chiar la fratii Cutov, ci cu numai un deceniu in urma, cind Francisc Vastag sau Leonard Doroftei si, apoi, fratii Simion aduceau colectii de medalii de la Europene si Mondiale. La Mondialele de la Chicago (2007) si la Olimpiada de la Beijing nu s-a reusit nici o medalie, iar la cele mai recente Europene, un singur bronz amarit obtinut de un sportiv, Petrisor Gananau, pentru care Federatia condusa de acelasi Rudel Obreja n-are nici un merit. Iar din finalele Cupei Romaniei, doar meciurile Lupu - Niculescu si, partial, Popescu - Biea pot obtine nota de trecere, intr-un ocean de corigenta. Cauzele care au dus la decaderea boxului amator romanesc sint si obiective, si subiective. Nu este vina nimanui ca foarte putini copii si tineri sint interesati de "nobila arta" (cum au botezat-o englezii), ca bataile numite K1 sucesc mintile chiar celor putini interesati, ca gruparile pugilistice din tara au probleme financiare ce devin amenintatoare in conditiile recesiunii. Boxul, insa, se poate plinge mai putin, fiind inca un sport cu priza la public si atragator pentru investitori. Tot atit de adevarat este, insa, ca ceea ce-si face omul cu mina lui (lucru manual) nici dracu' nu de