Noile măsuri de suprataxare a companiilor din energie, telecom şi retail, precum şi suspendarea contribuţiilor la pensiile private, au generat valuri în Ungaria. Au fost voci care au recunoscut că măsurile au fost necesare pentru a susţine stabilitatea macroeconomică a ţării, dar şi voci care au considerat că deciziile sunt inacceptabile şi regretabile, potrivit Portfolio. hu.

Zsolt Hernadi, preşedinte şi CEO al companiei de petrol şi gaze MOL, a afirmat că grupul pe care îl conduce este mai preocupat de stabilitatea macroeconomică a ţării decât de impactul negativ pe care noile taxe impuse de guvern îl va avea asupra sectorului energetic. "Trebuie să acceptăm faptul că Ungaria este încă în criză şi toată lumea trebuie să-şi joace rolul în scoaterea acesteia din criză", a spus Hernadi.

Pe de altă parte, reprezentanţii fondurilor private de pensii au fost extrem de surprinşi de decizia autorităţilor de la Budapesta de a suspenda pentru un an contribuţiile către fondurile private de pensii. "Măsurile anunţate de premier (ce afectează fondurile de pensii - n.r.) seamănă cu o naţionalizare ascunsă, care aduce aminte de anii 1950", a declarat Ilona Juhasz, secretar-şef al Asociaţiei Fondurilor Private de Pensii din Ungaria. Juhasz a mai spus că este regretabil faptul că guvernul vrea să rezolve "cu forţa" problemele declanşate de criza economică.

Nici retailerii nu au scăpat de "furia" cabinetului de la Budapesta. Nume mari din industrie vor fi nevoite să cotizeze în plus pentru acoperirea găurii bugetare a Ungariei. Potrivit Nielsen, cel mai mare retailer de pe piaţa ungară a fost anul trecut Tesco, cu vânzări de aproape 640 mld. forinţi (2,33 mld. euro). Au urmat CBA şi Co-op, fiecare cu circa 500 mld. forinţi (1,82 mld. euro) vânzări anuale, în timp ce Spar s-a situat pe poziţia a patra, cu vânzări de circa 400 mld. forinţi (1,46 mld. euro). Cei mai