Redevenţele devin un nou călcâi al lui Ahile pentru Guvern, în condiţiile în care majorarea acestora a fost prezentată iniţial ca sursă de creştere a veniturilor la bugetul de stat, dar acum Executivul se vede acum în imposibilitatea de a aplica noile niveluri pentru acordurile deja aflate în vigoare.

Autorităţile au pregătit un proiect de ordonanţă de urgenţă în care se menţiona, negru pe alb, că noile niveluri ale revedenţelor vor fi aplicate, începând cu anul viitor, tuturor licenţelor şi permiselor de la data intrării în vigoare a ordonanţei. În termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a ordonanţei, titularii licenţelor erau obligaţi să încheie cu Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) acte adiţionale de stabilire a noilor redevenţe.

Numai că vicepremierul Daniel Chiţoiu, care ocupă şi funcţia de ministru al Finanţelor, a revenit şi a dat asigurări că noile niveluri nu se vor aplica decât viitoarelor exploatări. „Modificarea redevenţei se face numai pentru viitoarele acorduri, pentru cele în vigoare nu se modifică nivelul redevenţei. Nu se aplică retroactiv“, a afirmat Chiţoiu. Astfel, încasările vor fi mult mai mici decât cele estimate iniţial.

Marea miză: renegocierea cu Petrom

Aplicarea redevenţelor majorate doar pentru viitoarele acorduri lasă reprezentanţii statului fără argumente în negocierile de anul viitor cu Petrom, atunci când expiră clauza din contractul de privatizare care prevede menţinerea nivelului redevenţei pentru 10 ani. În prezent, Petrom plăteşte o redevenţă cuprinsă între 3,5% şi 13,5% din valoarea producţiei, în funcţie de mărimea zăcământului. Oficialii guvernamentali recunosc, indirect, că nu legea este cea care contează, ci prevederile din contractele de concesiune. Iar companiile din domeniul petrolier şi al gazelor au, de regulă, licenţe pentru 25 sau 30 de ani.