Aproximativ 65% din populatia activa a judetului nu are carte de munca. Datele Directiei Judetene de Statistica (DJS) si ale Inspectoratului Teritorial de Munca (ITM) arata ca din cele 154.800 de persoane cu varsta cuprinsa intre 15 si 64 de ani, doar 54.951 sunt inregistrate cu carte de munca, ceea ce reprezinta 35% din populatia activa. In contextul in care pe langa cei 54.951 de salariati sunt si 11.636 de someri, se ridica problema asupra modului in care reusesc sa se intretina cele aproximativ 90 de mii de persoane care figureaza ca fara ocupatie. Singurele posibilitati in ceea ce-i priveste pe acestia ar fi munca la negru si munca peste hotare in tari precum Italia, Spania, Franta, Germania si Marea Britanie, acordarea de ajutoare sociale si varianta ca acestea sa fie intretinute de persoane care muncesc. Unii obtin venituri prin valorificarea terenului indiferent de forma si sunt considerati lucratori familiali neremunerati. De asemenea, unele venituri ale botosanenilor se compenseaza si din ajutoarele sociale de stat. In judet sunt aproximativ 6.000 de astfel de cazuri cand oamenii sunt platiti chiar daca stau acasa, insa in anii trecuti erau si cate 10.000 de beneficiari. Potrivit legii, in schimbul sumelor de bani, asistatii social ar trebui sa presteze ore de munca in folosul comunitatii. Valoarea ajutorului social creste in functie de numarul de membri pe care ii are o familie. Acesta poate fi cuprins intre 195 si 390 de lei. Pe langa sprijinul acordat de stat, o familie poate beneficia de mai multe tipuri de alocatii sau ajutoare de urgenta, iar pe timp de iarna de ajutoarele la incalzire. Toate acestea, adunate, constituie o suma prin care unii asistati social pot primi mai multi bani decat un angajat care lucreaza pe un salariu mediu, insa in ultimele zile s-a anuntat diminuarea drastica a cuantumului unor ajutoare, sau chiar si anularea unora. Oferta