Geologul clujean Vremir Mátyás, de la Societatea Muzeului Ardelean, a făcut o nouă descoperire de senzaţie: a scos la iveală rămăşiţele singurei colonii cunoscute de păsări din Mezozoic – perioada Cretacică. În Cretacic s-a înregistrat declinul dinozaurilor şi apariţia păsărilor şi mamiferelor, cele trei mari clase de animale coexistând pe parcursul mai multor milioane de ani.

Păsările lui Vremir Mátyás, numite enantiornithine, au trăit în Cretacic (145 – 65 de milioane de ani în urmă), când România era o insulă, şi colonizau malul unui râu din Bazinul Haţegului (regiunea Sebeş) – acest fapt fiindu-le fatal, întrucât au fost surprinse şi înecate de o viitură.

Descoperirea a fost prezentată la a 71-a reuniune anuală a Societăţii de Paleontologie a Vertebratelor, care s-a ţinut în Las Vegas, de doi co-autori ai descoperirii, paleontologi ai Universităţii din Southampton (Anglia), iar ştirea a făcut înconjurul lumii, prezentată de Discovery News.

Este limpede că Vremir Mátyás a dat peste o „mină de aur” pentru paleontologie la Sebeş, Alba, fiind de mirare cum de zona nu a devenit încă un El Dorado al cercetătorilor de profil din întreaga lume. Geologul român a descoperit, între altele, tot în zona Sebeş, părţi din scheletul unui „văr” mai corpolent al celebrului Velociraptor, pe care l-a botezat „Balaur” şi părţi din scheletul celei mai mari reptile zburătoare (pasăre-dinozaur) cunoscută, un pterozaur având anvergura aripilor de 16 metri.

Păsările descoperite acum semănau cu gâştele sălbatice de azi, însă aveau dinţi în cioc şi gheare în loc de labele specifice aripatelor lacustre din zilele noastre. De asemenea, coada lor era mult mai mare.

Vremir şi colegii săi au descoperit rămăşiţele coloniei (ouă întregi, fragmente de oase şi coji de ouă) sub un strat de sedimente, depus peste locul unde le-a lăsat viitura.

Conform scenariului rec