WikiLeaks a dat o nouă lovitură de presă, difuzând sute de mii de documente secrete aparţinând armatei americane care dezvăluie cazuri de tortură în Irak.
Site-ul internet WikiLeaks, specializat în difuzarea de documente ultrasecrete, este autor a numeroase „scoops" de la fondarea sa în 2006, şi a căpătat o amploare mondială, în ultimele luni publicând mii de documente secrete aparţinând armatei americane. Ultima lovitură: publicarea, vineri, a 400.000 de documente confidenţiale, „cele mai masive scurgeri de informaţii din istoria armatei americane", care dezvăluie numeroase cazuri de tortură comise de irakieni şi acoperite de armata americană. Urmarea imediată este accentuarea presiunii asupra Statelor Unite din partea altor state şi a ONG-urilor pentru drepturile omului care au cerut Administraţiei Obama să ofere propriul răspuns şi să deschidă o anchetă pentru elucidarea cazurilor expuse.
Fondatorul site-ului şi redactor-şef este un misterios australian, Julian Assange, cu un parcurs tulbure şi care a acumulat dezvăluiri din Irak până în Kenya, trecând prin Islanda, Guantanamo şi războiul din Afganistan. El a precizat că difuzând cele 400.000 de documente, WikiLeaks caută „adevărul". Publicarea în iulie a primelor documente militare secrete privind războiul din Afganistan, site-ul a provocat o furtună mediatică şi a declanşat criticile Pentagonului care l-a acuzat de iresponsabilitate şi de punerea în pericol a militarilor şi a civililor. Şi de această dată, oficiali americani, britanici şi australieni au denunţat un pericol pentru trupele din teren, dar surse WikiLeaks au precizat că toate numele şi localităţile din documente au fost şterse tocmai pentru a nu periclita viaţa cuiva.
Sâmbătă, în cursul unei conferinţe de presă, păstrată secretă până în ultimul moment şi organizată în cel de al patrulea subsol al unui mare hotel din Londra, Ass
