Dupa ce a facut ca evaziunea sa devina sport national, fiscul incearca sa salveze ce se mai poate salva. Din suma cheltuita de un patron cu un salariat, o treime ajunge la acesta iar restul intra in diferitele buzunare ale statului. Pentru a supravietui, patronii au devenit experti in fentat fiscul. Incetul cu incetul, leafa propriu-zisa s-a diminuat pina la nivelul salariului minim, fiind inlocuita cu asigurari de viata, benzina pentru autoturism sau convorbiri pe telefon mobil achitate de firma. Relevant este faptul ca anul trecut, doar 1% dintre salariati au declarat venituri de peste 10 milioane de lei, respectiv 300 de dolari. In schimb, in 2002 s-au vindut peste 70.000 de autoturisme noi. Prin normele de aplicare a legislatiei privind impozitul pe venit, publicate cu o intirziere de peste un an, fiscul nu vrea sa mai scape neimpozitat nici un avantaj in natura oferit salariatului. In sprijinul acestei idei, invoca nelipsita necesitate de adoptare a legislatiei europene. Bineinteles, doar la obligatii. Romania inca nu este pregatita sa acorde facilitatile pe care le primesc europenii (deducerea cheltuielilor cu cumpararea sau repararea locuintelor, cu anumite asigurari, cu cresterea copiilor etc), suna cinic replica finantistilor. In schimb, sintem pregatiti ca din treimea de venit cu care raminem sa achitam impozitul pe casa. Dupa aparitia normelor, aproape nimeni nu stia cu exactitate cum sa procedeze pentru a nu gresi. A fost nevoie ca presa sa agite spiritele pentru a se veni cu clarificarile necesare. In ceea ce priveste convorbirile efectuate de pe telefoanele mobile, firma poate fixa pentru fiecare salariat un anumit numar de minute. De exemplu, daca limita stabilita, sa spunem, de 100 de minute, este depasita cu 50 de minute, atunci sint doua variante. Ori angajatul plateste cele 50 de minute, si nu mai plateste impozit, ori acestea ii sint achitate de f