Salariile angajaţilor români au crescut cu mai bine de 50% în ultimii şapte ani, iar majorările au depăşit nivelul inflaţiei - de 40% în aceeaşi perioadă -, în timp ce economia dă semne de revenire şi şomajul stangează. Cu toate acestea, populaţia nu resimte o îmbunătăţire a nivelului de trai, consumul se află într-o revenire anemică, iar numărul de locuri de muncă nou-create nu au dus la o „recuperare“ a joburilor pierdute în anii de criză. Cum se explică fenomenul?
„O parte din creşterile salariale au fost mâncate de inflaţie, iar o parte nu se resimt la nivelul populaţiei pentru că nu mai există febra consumului de dinainte şi oamenii şi-au redirecţionat resursele pentru plata datoriilor. De aceea, sentimentul este că se trăieşte mai prost, chiar dacă statisticile arată o îmbunătăţire din punct de vedere salarial“, este de părere analistul economic Aurelian Dochia, managing director al firmei de consultanţă CONCEPT - Economic and Business Consulting.
Statistica a arătat ieri că salariul mediu net pe economie a ajuns la 1.600 de lei în luna august (în creştere cu 5% faţă de perioada similară a anului trecut). Cu un nivel salarial mediu de 355 de euro, angajaţii români au în continuare salarii de trei ori mai mici decât cei din alte state membre ale Uniunii Europene, unde media este de 1.000 de euro net pe lună.
„Îmi amintesc că în anii ’96 - ’97 se făceau mereu comparaţii, că salariile din România erau de trei-patru ori mai mici decât cele din Ungaria, Cehia sau Slovacia, iar ei aveau salarii medii echivalente cu 300 de euro, iar noi de 100. Acum, am ajuns şi noi la nivelul de peste 300 de euro, dar decalajul faţă de media Uniunii Europene va rămâne la fel de mare ani buni de-acum încolo“, mai spune Dochia.
Guvernul va discuta în această lună despre bugetul pe anul viitor, iar printre măsurile menite să stimuleze creare
