Câteva mori, o balastieră, câţiva arendaşi de terenuri din Teleorman sau cei circa 200.000 de turişti ce vizitează anual mânăstirile din nordul Moldovei se numără între principalii beneficiari ai noilor autostrăzi inedite anunţate de premierul Ponta, precum Bucureşti-Alexandria, Târgu Neamţ-Roman sau Buzău-Galaţi.
Între marii perdanţi ai noii strategii de construcţie de autostrăzi pentru 2018 este însă uzina Dacia, principalul motor al exporturilor româneşti, oficialii ei atrăgând atenţia că este „o nebunie să se facă o autostradă pe Valea Prahovei şi nu pe Valea Oltului”.
Şi asta pentru că pe harta autostrăzilor prioritare pentru 2018 prezentată de şeful Guvernului nu apare autostrada Sibiu-Piteşti, singura care lipseşte pentru a închide coridorul Nădlac-Constanţa. De menţionat că segmentul face parte din proiectele prioritare europene (din reţeaua TEN T), ceea ce înseamnă că este eligibil pentru finanţare nerambursabilă în valoare de 85%.
sursa Strategia de autostrăzi pentru 2018
Deşi includerea segmentului Sibiu-Piteşti în harta europeană a drumurilor fusese negociată cu Comisia Europeană şi urma să fie finanţată începând din 2014, actualul Guvern spune că proiectul este prea scump, preferând să ignore fluxurile de marfă în favoarea fluxurilor turistice de sezon.
De departe, între marii câştigători ai programului de autostrăzi la loc de frunte se află fostul şef de CJ Teleorman, actualul vicepremier Liviu Dragnea, care va putea veni la serviciu, în câţiva ani, pe autostrada care va lega Bucureşti de Alexandria. Autostrada ar urma să fie finanţată din Fondul de Coeziune, potrivit datelor prezentate de premierul Ponta.
Desenarea reţelei pare să nu fi ţinut cont, în unele cazuri, nici de traficul estimat din zonele traversate. Din harta cu prognoza traficului rutier pentru 2015 realizată de CNADNR reiese, de exemplu, că
