Anul trecut a însemnat „condamnarea“ a circa 6.000 de dezvoltatori imobiliari şi constructori, în cazul cărora a fost declanşată procedura de insolvenţă sau falimentul. Pentru acest an se preconizează prăbuşirea unor proiecte imobiliare locale a căror valoare depăşeşte pragul de 500 de milioane de euro. Este acesta sfârşitul?

Imobiliarele şi construcţiile au o pondere de 20%-30% în totalul dosarelor de insolvenţă, care se estimează că au atins în 2011 cifra de 21.000, similar cu nivelul din 2010. Cele două sectoare urmează comerţul, care deţine o cotă de peste 50% din totalul insolvenţelor declanşate în România anul trecut.

Reprezentanţii locali ai companiei americane Coldwell Banker au estimat, la începutul anului trecut, că în 2011 se vor curăţa proiecte imobiliare cu o valoare de circa 500 mil. euro. Numai marile insolvenţe şi falimente ale anului au cumulat active de peste 200 mil. euro, la care se adaugă o serie de terenuri executate şi locuinţe particulare. În ultimii trei ani, băncile au renunţat numai la 13 proiecte imobiliare mari şi au restructurat datoriile a zeci de dezvoltatori cu probleme, însă noua ordine europeană pare să schimbe optica finanţatorilor.

Mişcările realizate de instituţiile financiare la finalul anului trecut au indicat o tendinţă clară spre curăţarea portofoliilor de active toxice. Declanşarea insolvenţei în cazul unuia dintre cele mai mari ansambluri rezidenţiale şi cu siguranţă cel mai reprezentativ, Asmita Gardens, şi intrarea în faliment a celui de-al treilea mall au fost semnale certe pentru jucătorii din piaţă. Chiar dacă administratorul judiciar al Asmita Gardens este convins că va reuşi să reînvie proiectul prin vânzarea fiecărui apartament în parte la preţuri care sfidează criza, este puţin probabil ca Alpha Bank să mai fie dispusă să aştepte doi-trei ani până la lichidarea întregului stoc rămas, de peste