Dacă noul Cod de Procedură Civilă reuşeşte să treacă de Parlament în forma concepută iniţial el va aduce schimbări fundamentale în ceea ce priveşte durata proceselor dar şi din perspectiva calităţii actului juridic, apreciază mai mulţi specialişti în drept . Deocamdată, actul normativ are destui duşmani printre care şi judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

“Prin aplicarea noului Cod de Procedură Civilă se doreşte inclusiv executarea hotărârilor judecătoreşti în timp cât mai rapid”, spune Călin-Andrei Zamfirescu, partener senior al Zamfirescu Racoţi Predoiu. Până la aplicarea sentinţelor actul normativ aduce însă modificări esenţiale în ceea ce priveşte derularea proceselor civile. Dacă actualul cod are doar prevederi vagi în ceea ce priveşte durata proceselor, cel nou, în forma lui iniţială, spune clar că procesele “trebuie rezolvate în termen optim şi previzibil”.

Durata procesului ar urma să fie stabilită încă de la început.” Judecătorul va stabili, prin discuţii cu părţile, durata procesului”, arată noul Cod la articolul 233. La baza noilor prevederi stă intenţia autorilor de a aduce actul de justiţie din România la un nivel similar cu cel European. Între judecători şi părţile implicate ar trebui să existe comunicare.

“Dorim ca cercetarea procesului să se facă în condiţii de lucru. Derularea procesului ar putea fi chiar mai puţin formală. Ar trebui să aibă loc un dialog între judecători şi avocaţii părţilor sau chiar între judecători şi părţile implicate în proces”, spune profesorul doctor Viorel Ciobanu, preşedintele comisiei care a elaborat Codul de Procedură Civilă.

Procese mai rapide? Avocaţii spun da, ministerul spune da, Înalta Curte se opune.

O altă noutate adusă de Codul de Prcedură Civilă este că părţile vor avea posibilitatea de a solicita derularea mai rapidă a procedurilor prin intermediul unei “