În perioada postbelică aerul condiţionat devenise un simbol al statutului social, iar unii dintre şoferii cu maşini fără aer condiţionat mergeau în verile toride cu geamurile închise, pentru a da impresia că se bucură de confortul pe care îl oferă sistemul de climatizare, notează The Atlantic, sub titlul "Cum a modernizat aerul condiţionat America".

Dispozitivul, inventat în 1902, a făcut să crească economia, a dus la dezvoltarea cinematografiei, a televiziunii, dar şi a industriei IT, având un rol uriaş în crearea societăţii moderne, mai scrie sursa citată. Însă în România, aerul condiţionat a ajuns în casele oamenilor mult mai târziu, abia după 1990.

Câte gospodării au aer condiţionat în România

În România, mai puţin de jumătate dintre locuinţe sunt dotate cu aparate de aer condiţionat, spune Despina Stoian, director de vânzări la Frigotehnica. Alţi reprezentanţi ai firmelor distribuitoare estimează că peste 30% dintre români se bucură acasă de un sistem de climatizare. Ei spun că în 2007, odată cu avântul pieţei imobiliare, s-a înregistrat şi un boom al vânzărilor de aparate de aer condiţionat, românii cheltuind atunci 65 de milioane de euro pe astfel de aparate. În 2010 piaţa de profil era estimată la 120-130 de milioane de euro, potrivit unor reprezentanţi din industrie. Institutul Naţional de Statistică (INS) nu deţine date recente privind numărul de aparate de aer condiţionat din România.

Sursa foto: www.olumenebuna.ro

Muncim mai mult

Sociologii sunt de părere că aerul condiţionat îi face pe români mai productivi la locul de muncă. "În sociologia muncii există studii care arată că îmbunătăţirea condiţiilor de muncă poate duce la sporirea capacităţii de muncă. Odată cu fenomenul încălzirii globale, aerul condiţionat devine o necesitate. Introducerea aerului condiţionat a revoluţionat lumea arabă. Acolo se mun