Evacuat din Palatul Baroc, care a fost retrocedat Bisericii Romano Catolice, Muzeul Ţării Crişurilor ar fi trebuit să se mute pe strada Universităţii, într-o clădire ce a adăpostit o cazarmă, clădire care ar putea primi cele peste 400.000 de exponate, a cincea colecţie muzeală ca mărime din România. În ultima vreme, municipalitatea orădeană a pus în discuţie şi posibilitatea utării tuturor exponatelor în Cetatea Oradea.

Începând cu data de 3 ianuarie 2006, Muzeul Ţării Crişurilor de la Palatul Baroc s-a închis pentru public, în vederea mutării într-un nou sediu, cu excepţia expoziţiilor temporare.

Palatul reprezintă un edificiu de mari dimensiuni, compus din trei aripi în formă de U şi este cel mai amplu şi important edificiu baroc din România.

Elemente baroce apar în decorarea faţadei principale pusă în evidenţă gradat, de la ordonanţa de pilaştri, ce încadrează ferestrele cu frontoane ondulate ale primului etaj, la cele cu rame simple dreptunghiulare de la etajul al doilea.

Accentuarea decoraţiei baroce pe partea centrală a faţadei cu intrarea principală ieşită din linia faţadei şi racordată de corpul clădirii prin laturi scurte, curbe, ca şi marcarea capetelor frontonului principal întregesc imaginea barocă a clădirii.

Are 100 de camere şi 365 de ferestre. La 17 ianuarie 1971 în palatul baroc se deschidea Muzeul Ţării Crişurilor. În 1996 Biserica a început procedurile legale pentru recuperarea palatului.

Sentinţa definitivă, în urma căreia Biserica catolică a primit înapoi şi dreptul de folosire, a fost pronunţată în data de 9 iulie 2004, iar Muzeul Tării Crişurilor a avut la dispoziţie 5 ani pentru găsirea unui spaţiu adecvat.

Muzeul are o colecţie vastă, prezentată în patru secţii permanente: istorie, etnografie, ştiinţele naturii si artă. La începutul lui 2009, au început lucrările la noua clădirea a Muzeu