Comisia Europeană lansează una dintre cele mai mari dezbateri din ultimii ani : cea privind bugetul comunitar pentru perioada 2013 - 2020. Potrivit Comisiei, acest buget ar trebui să fie de peste o mie de miliarde de euro, în uşoară creştere faţă de actualul exerciţiu bugetar. Propunerea Comisiei Europene plasează în centrul finanţării aşa numitele politici mari şi face teoretic din România un beneficiar important al fondurilor europene.
Corespondentul RFI la Bruxelles, Mihaela Gherghişan
Agricultura, deşi pierde câteva procente în termen de finanţare absolută, prevede mai departe fonduri importante pentru fermieri. Subvenţiile pentru agricultori se ridică la peste 280 de miliarde de euro pentru şapte ani. Bugetul total al agriculturii, care include şi dezvoltarea rurală, este de 386, 9 miliarde pentru 2014-2020.
Politica de coeziune, cea care ajută la dezvoltarea zonelor mai puţin prospere, va fi reorganizată şi se va concentra pe regiunile cele mai sărace din Uniune. Veste bună pentru România
Pentru Bucureşti este o veste bună, deoarece România are cele mai sărace regiuni din Europa, care astfel vor avea acces la fonduri suplimentare. Global, România ar putea primi după 2014, cu 50 la sută mai mult faţă de cât primeşte acum.
Comisarul european pentru agricultură, Dacian Cioloş, explică la RFI că România este marea câştigătoare a propunerii de la Bruxelles, cu condiţia de a învăţa să atragă aceste fonduri şi nu numai: "Nu va mai fi suficient ca statele membre şi deci inclusiv România să se concentreze doar pe nivelul absorbţiei financiare.
Una din noutăţile acestei propuneri de perspective bugetare este că vor exista anumite ţinte în jurul obiectivelor comunitare care vor trebui atinse de statele membre în investiţiile pe care le vor face utilizînd fondurile europene."
În propunerea Comisiei sint majorate şi fondurile
