Replici de uluială ţâşnesc din inventivitatea lui Doru Octavian Dumitru precum rachetele din vestitele artilerii katiuşa care au înnebunit diviziile nemţilor în războiul mondial. Obişnuiesc să le dau bineţe românilor cu expresia "vă pup pe suflet, să vă iubească bucuriile"! Invitat în emisiunea mea de la Antena 2, Doru Octavian Dumitru a lansat fulgerător o parafrază "să vă lovească bucuriile, splendide sunt zicerile româneşti, de exemplu «mânca-v-ar raiul»"! Ce să te mai miri când invenţiile simpaticului artist sunt perle de genul denumirilor date spectacolelor sale - "Glezne de râmă", "Compot de clăbuci", "Maşina de râs". Un interviu televizat cu Doru Octavian Dumitru nu poate să se înscrie în unghiuri drepte, în obişnuinţe, la ingeniozitatea marelui comic trebuie să oferi întrebări nonconformiste, deci îl întreb ce-ar spune despre genunchi.

Urmează o viitură de idei surprinzătoare: "Genunchiul este o articulaţie, dar şi cotul este o articulaţie, cu toatea acestea nu poţi spune «e nesimţit, îl doare-n genunchi» cum zici «îl doare-n cot». De fapt şi bărbia e genunchiul feţei. Râzi şi cu bărbia, cu genunchiul feţei. Trebuie să fii mereu vesel, veselia este ceva dinamic, este mişcare. Râzi cu colţurile gurii care se ridică, râzi şi cu nasul, râzi şi cu părul din nas, tocmai de asta e necesar să fii atent când îţi tunzi părul din nas, cu instrumentul ăsta poţi intra în adâncul nasului şi să ajungi să tunzi şi neuronii. Gleznele sunt şi ele articulaţii, eu mi-am numit unul dintre spectacole «Glezne de râmă». Când copilul se naşte, iese din umed într-un mediu uscat şi se chinuie să înveţe să meargă, trebuie să aibă glezne unduioase ca să meargă, nu e simplu să meargă în două picioare, omul a dobândit poziţia bipedă, se luptă să meargă drept şi apoi se târăşte toată viaţa.

Omul trebuie să aibă şi genunchi moi ca să o ceară pe ea de nevastă în genun