Consiliul Suprem de Apărare a ţării a decis, la 18 noiembrie 2005, înfiinţarea Comunităţii Naţionale de Informaţii (CNI) care, printre alte atribuţii, o avea şi pe cea de "integrare a Consiliul Suprem de Apărare a ţării a decis, la 18 noiembrie 2005, înfiinţarea Comunităţii Naţionale de Informaţii (CNI) care, printre alte atribuţii, o avea şi pe cea de "integrare a informaţiilor furnizate de componentele CNI". Din CNI fac parte SRI, SIE, precum şi direcţiile de informaţii ale ministerelor Apărării şi Internelor. În cadrul CNI funcţionează un aşa numit Consiliu operativ, condus de Sergiu Medar şi din care fac parte, printre alţii, adjuncţii directorilor SRI şi SIE, care ar fi trebuit să convină asupra operaţiunilor informative. Tot în cadrul CNI funcţionează şi Oficiul pentru Informaţii Integrate, care are drept sarcină să emită avertismente timpurii asupra ameninţărilor de orice tip la adresa siguranţei naţionale. Tot acest oficiu ar fi trebuit să "colecteze şi să gestioneze" reacţia Parchetului general la informarea, transmisă la 5 mai, de direcţia de informaţii a Ministerului de Interne, privind intenţia lui Omar Hayssam de a fugi din ţară.
Un concept lansat de Ioan Talpeş Prezentată de preşedinte ca un instrument absolut necesar, Comunitatea Naţională de Informaţii a fost, iniţial, un concept lansat de Ioan Talpeş, la scurt timp după atentatele de la 11 septembrie 2001. Ceea ce n-a reuşit Talpeş a reuşit, în 2005, Băsescu. La vremea înfiinţării ei, CNI a primit laude din partea şefului statului. El a definit Comunitatea drept "o structură de analiză şi de punere cap la cap a informaţiilor", o structură care pune serviciile speciale într-o "competiţie de calitate", obligându-le "la performanţă". şeful statului mai declara la vremea respectivă că CNI va fi "umplută cu oameni capabili".
