Traian Băsescu n-a participat la şedinţa de Guvern din proprie iniţiativă. Emil Boc a declarat că domnia-sa l-a invitat.
Întreaga săptămână trecută, politicieni şi jurnalişti, adversari ai lui Traian Băsescu, au tocat mărunt-mărunt prezenţa preşedintelui la şedinţa de Guvern de duminică, 14 iunie 2009.
Nu e prima oară când prezenţa preşedintelui la o şedinţă de guvern stârneşte dezbateri pro şi contra. Perioada Guvernului minoritar Tăriceanu a fost marcată de conflictul dintre premier şi preşedinte pe această temă. Numirea lui Emil Boc drept premier a pus capăt unui astfel de conflict. Emil Boc e în raport cu preşedintele un obiect de plastilină. Plastilina ia forma pe care o vor mâinile. În cazul lui Emil Boc ne întâlnim cu o premieră în istoria lucrului cu plastilina. Emil Boc se modelează după cum îi spune o voce: a lui Traian Băsescu. Pe acest fond, a apărut o altă problemă. Preşedintele vine la Guvern când are chef.
Politicienilor li se permite să bată câmpii, mai ales când e vorba de campania electorală. Jurnaliştii însă, care ar trebui să fie arbitrii disputelor politice, nu-şi pot permite să spună orice. Ei sunt obligaţi să raporteze la textul Constituţiei cele afirmate în disputa recentă.
Intitulat Participarea la şedinţele Guvernului, articolul 87 din Constituţie arată: "Preşedintele României poate lua parte la şedinţele Guvernului în care se dezbat probleme de interes naţional privind politica externă, apărarea ţării, asigurarea ordinii publice şi, la cererea primului-ministru, în alte situaţii". Acest articol a fost preluat fără nici o modificare de Constituţia revizuită în 2003 din Constituţia din 1991. Din câte se vede, Legea fundamentală limitează situaţiile în care şeful statului poate lua parte la şedinţele Guvernului din proprie iniţiativă. E vorba de şedinţele în care se dezbat problem