Fondul Monetar Internaţional (FMI), Agenţia Internaţională pentru Energie (AIE), dar şi reprezentanţi ai industriei petroliere locale evocă tot mai des posibilitatea ca preţurile carburanţilor să-şi continue creşterile galopante.
"Ajutoarele financiare acordate economiilor aflate în dificultate s-au făcut prin emisiuni monetare, neacoperite de produse şi servicii. Banii au mers către mărfurile cele mai atractive cotate la burse, iar petrolul este una dintre ele. S-a ajuns astfel ca, pe piaţa speculativă, cererea de petrol să depăşească de două-trei ori oferta", a explicat fenomenul, pentru gândul, Constantin Tampiza, coordonatorul strategiei de dezvoltare al Lukoil România.
El estimează că, la finele acestui an, preţul la pompă al bezinei ar putea ajunge la 5,8 lei pe litru, pentru sortimentele populare şi la un maximum de 6,7 lei/litru pentru benzina vârf de gamă.
Totul în contextul în care preţul barilului de petrol va fi cotat în jurul valorii de 140 de dolari. Tampiza precizează că un avans de 10 dolari al preţului barilului se traduce într-o majorare de preţ în staţiile autohtone de 34-35 de bani. În dimineaţa zilei de marţi, barilul petrolului Brent era cotat la bursă în jurul valorii de 124 de dolari.
Îngheţarea preţurilor, simplă discuţie în România
Bulgaria a anunţat recent că va îngheţa preţurile carburanţilor. Modelul este doar o ipoteză vehiculată de reprezentanţi ai Parlamentului.
Deputatul Iulian Iancu, preşedintele Comisiei de Industrii şi Servicii din Camera Deputaţilor, spune că, teoretic, preţurile carburanţilor ar putea fi îngheţate pentru o anumită perioadă de timp, cuprinsă între şase luni şi un an. Mingea este însă la Guvern.
"Aportul de biocombustibil în carburant ar putea fi stopat pe perioada de îngheţare a preţului şi astfel se mai reduce din presiunea pe preţ", a declarat Iancu. El susţine că