Un eventual eşec al cancelarului german Angela Merkel, care i-a cerut preşedintelui rus ajutorul în rezolvarea conflictului transnistrean, ar putea dăuna ambiţiilor de politică externă ale UE,deşi blocul european părea să fi uitat de acest conflict îngheţat de la graniţele sale, scrie New York Times, citat de Newsin.

Cancelarul german Angela Merkel l-a surprins în iunie pe preşedintele rus Dmitri Medvedev cu o propunere foarte neobişnuită - dacă Rusia este interesată în cooperarea cu Europa, în special pe probleme de securitate, ar trebui să ajute la rezolvarea conflictului din Transnistria, reaminteşte cotidianul american.

Până când Merkel să aducă în discuţie subiectul, Europa uitase pur şi simplu de acest conflict îngheţat, chiar dacă se afla practic la uşa ei, comentează New York Times, precizând că Germania se numără printre ţările care au cele mai strânse legături politice şi economice cu Rusia.

Bruxelles-ul a lăsat în mare parte în sarcina Organizaţiei pentru Cooperare şi Securitate în Europa (OSCE) încercarea de a media conflictul, dar fără prea mare folos, mai scrie publicaţia americană.

În afara celor peste 1.100 de miliari ruşi cu baza în Transnistria, mişcarea separatistă are propriii soldaţi care vorbesc rusa şi ale căror uniforme au însemne cu litere chirilice, spre deosebire de restul Moldovei, care are alfabet latin şi ai cărei cetăţeni vorbesc română, explică New York Times. Există, de asemenea, o linie de trecere bine păzită care desparte propriu-zis Transnistria de Moldova şi care împiedică circulaţia liberă a oamenilor şi mărfurilor între cele două părţi.

Guvernul moldovean nu are un control nici asupra graniţei sale cu Ucraina, pentru a monitoriza efectiv cine intră şi iese din ţară. Acea parte a Moldovei este patrulată de soldaţi loiali autoproclamatei republici transnistrene. În Transnistria, orice mişcare de opozi