Delegaţia Fondului Monetar Internaţional îşi începe astăzi vizita în România. Găseşte o ţară întoarsă pe dos, cu proteste la Finanţe, în învăţământ, dar şi un mediu politic agitat în urma depunerii de către Opoziţie a moţiunii de cenzură, care are ca scop demiterea Cabinetului Boc. O ţară în care opinia publică este îngrijorată de nivelul foarte mare al datoriei publice care va presa asupra generaţiilor viitoare.

Aceasta este atmosfera în care au-torităţile române şi delegaţia FMI încep discuţiile despre un nou acord, pentru că actualul va expira în aprilie 2011. Care este tipul de acord de care va avea nevoie România şi care este soluţia pentru a ieşi din capcana datoriilor în care ne-am afundat am aflat într-o discuţie cu Mihai Tănăsescu, reprezentantul României la FMI.

"Noul acord nu trebuie să aibă la bază un segment de împrumut, este clar că în momentul de faţă România nu mai are nevoie de împrumut de la FMI. Nu mai are nevoie fiindcă rezervele băncii centrale sunt suficient de puternice pentru a putea asigura în perioada următoare o stabilitate a cursului şi pentru a acoperi deficitul balanţei de plăţi", a declarat Mihai Tănăsescu. El a mai precizat că acest acord va trebui să cuprindă nişte criterii care trebuie definite şi revizuite, astfel încât România să reuşească să-şi consolideze stabilitatea fiscală şi să-şi definească un model de creştere economică sănătoasă.

"Discuţiile preliminare care încep azi vor avea un rol important în identificarea segmentelor din noul acord. Cred că discuţiile de la ministerele de linie importante în economie, precum Ministerul Transporturilor, Ministerul Economiei şi altele vor defini foarte clar ariile de discuţii, în special în sectorul întreprinderilor publice, întreprinderilor de stat, care se confruntă cu deficienţe majore, care creează un anumit tip de presiune asupra finanţelor publice r