Solicitate să facă un calcul al taxelor şi impozitelor care ar trebui să ajungă la buget din Bazar, autorităţile au ridicat din umeri.
Bazarul are oficial, în fiecare lună, 20.000 de clienţi. Dacă fiecare ar cumpăra de 10 lei, rezultă un rulaj minim de 200.000 de lei, adică 50.000 de euro. La buget ar trebui să ajungă lunar, sub formă de TVA, aproximativ 50.000 de lei.
Cifrele reale sunt, însă, mai mari deoarece sunt şi cumpărături de sute de lei. Aceste calcule nu se regăsesc în actele contabile ale niciunei instituţii de control deoarece nu urmăreşte nimeni valoarea evaziunii fiscale în Bazar. „E foarte greu de estimat valoarea exactă a evaziunii fiscale deoarece în Bazar sunt sute de societăţi comerciale, iar noi avem situaţii pe fiecare firmă în parte“, a spus Ionuţ Vartic, directorul Gărzii Financiare. Comercianţii recunosc că vând fără case de marcat sau acte legale. „Nu suntem singurii care cumpărăm marfă fără acte. Dacă noi am face totul legal, ar trebui să vindem lucrurile cu preţ mai mare“, a recunoscut un comerciant.
Control cu scandal
La ultimele controale făcute în Bazar, comercianţii au făcut scandal. I-au numit „hoţi“ pe inspectorii Gărzii Financiare şi pe cei ai Autorităţii Naţionale Vamale, acuzându-i că au venit să le confişte hainele şi alimentele în interes propriu. „Îndrăznesc ei să ne ceară socoteală? Li se pare că vreun om care vinde la talcioc are vilă cum au ei? Mai mulţi bani câştigă cerşetorii decât noi“, a spus Marinela F., comerciant.
Niciun comerciant din Bazar nu are casă de marcat la tarabă. Preţul lucrurilor scoase la vânzare poate fi negociat în cazul în care clienţii doresc să achiziţioneze mai multă marfă. Duminică, o suceveancă s-a interesat de valoarea unor pături, precizând că doreşte să cumpere mai multe bucăţi.
Deşi preţul expus era 60 de lei/bucată, comerciantul era dispus
