De la Strauss-Kahn la Eminescu. Dominique Strauss-Kahn s-ar putea sa nu fie vinovat. Sau s-ar putea totusi sa fie. Pentru a-l salva, avocatii francezului au recurs la o stratagema clasica: au distrus credibilitatea principalului martor al acuzarii. In cazul de fata, e vorba chiar de presupusa victima a agresiunii sexuale la care s-ar fi dedat fostul director al FMI. Desi nu exista nici o legatura logica intre caracterul unui om si valoarea de adevar a unui enunt, vechiul subterfugiu avocatesc s-ar putea sa mearga. Tristetea unui mincinos e aceea ca nu este crezut nici atunci cind spune adevarul. Doar cretanii mint tot timpul. In povestirea "Martorul acuzarii", Agatha Christie ne invata ceva important despre psihologia maselor. Pentru ca stie foarte bine ca sotul este vinovat de asasinarea unei bogatase, sotia pune in scena o dramoleta ingenioasa. Spre stupoarea publicului, ea devine principala acuzatoare a barbatului, deconspirindu-l ca ucigas. Dar exact cind procesul se indrepta spre condamnarea fara echivoc a sotului, o femeie pe cit de urita pe atit de misterioasa aparuta de niciunde demoleaza credibilitatea sotiei. Instantaneu, opinia publica si juriul privesc cu simpatie spre barbat si-l absolva de orice vina. (Cititorul, nu si judecatorul insa, va descoperi la final ca femeia misterioasa si sotia erau una si aceeasi persoana. Mutind atentia publicului spre ea, sotia transforma, prin jocul iluzoriu al credibilitatii, un adevar intr-o minciuna si un vinovat intr-un inocent). Calitatea martorilor acuzarii va influenta intotdeauna un proces, fie el si electoral. Traian Basescu a cistigat in extremis alegerile din 2009 tocmai pentru ca a fost atacat virulent de armatele de mercenari conduse de Sorin Ovidiu Vintu si Dan Voiculescu. Desi, probabil, multe dintre acuzele la adresa sefului statului si PDL erau reale, faptul ca marii luptatori pentru dreptate erau un turn