Are România o problemă cu libertatea presei? Aşa s-ar părea, după o serie de luări de poziţie care circulă la Bruxelles - fie că este vorba de rapoarte ale Organizaţiei „Reporteri fără frontiere" sau ale Federaţiei Europene a Jurnaliştilor, fie că ne uităm spre dezbateri organizate sub egida Parlamentului European.

Una peste alta, o serie întreagă de discursuri politice ne includ într-o grupă nu tocmai onorantă. România este citată adeseori alături de Ungaria, cu deja celebra ei lege presei, de Franţa şi Italia, cu presiunile de natură economică şi politică asupra jurnalişrilor sau vecina Bulgaria, unde nu demult o bombă a explodat la redacţia unei publicaţii critice faţă de premierul în exerciţiu.

Ceea ce României i se reproşează în primul rând este, aţi ghicit, menţionarea în proiectul noii Strategii Naţionale de Apărare (SNAp) a campaniilor de presă drept ameninţări la siguranţa statului.

Se mai poate observa că grupurile din Parlamentul European cele mai ofensive în această direcţie sunt cele socialist (S&D) şi liberal (ALDE). Explicabil. Întâmplător, sau poate nu, în cele cinci ţări considerate „cu probleme", la putere se află partide din familia popular-conservatoare. Aceasta este de altfel şi culoarea dominantă în Comisia Europeană. Iar grupul care o reprezintă în Parlamentul European, PPE, deţine o majoritate relativă.

Această alăturare , „PPE - probleme cu libertatea presei", vine, desigur, mănuşă pentru grupurile S&D şi ALDE, care, într-un anumit sens, formează „opoziţia" în sistemul politic de la Bruxelles. Chestiunea presei face parte dintr-un pachet mai larg de critici la care este supus grupul politic majoritar, de la politicile anti-imigranţi la măsurile de austeritate şi anumite accente eurosceptice.

Felul în care europarlmentarii PDL au încercat să blocheze petiţia ONG-urilor româneşti faţă de incluiderea pre